Gânduri de adolescent

Cartea care m-a învățat să zbor

Alexandra Iuoraş, cls. a VII-a C

Emoție. Neliniște. Fiori. O cascadă eternă de emoții mă cuprinde atunci când privesc coperta lucioasă a cărții mele de suflet. Ca de fiecare dată, un imbold îmi împinge degetul spre subtitlul scris boldat: ,, Atingerea mea e putere'' . Ah, cât de sugestiv, câtă încredere pot inspira câteva litere împrăștiate haotic, dar totuși atât de ordonat! Deasupra lor, un titlu se întinde falnic, reușind să mă captiveze pentru a mia oară. Un singur enunț, aparent simplu: ,,Spulberă-mă''. Niciodată nu am înțeles cum simple cuvinte mă copleșesc atât de tare, cum mă străpung prin cele mai inumane modalități. Tahereh Mafi trebuie să fi fost un păpușar al literelor.

simella23.wordpress.com

Inspir adânc. Paginile dansează printre degetele mele firave. Observ o mulțime de replici care îi aparțin lui Juliette, protagonista cărții. Mintea îmi este brăzdată de ecouri prelungi ale unor citate pe care, odinioară, le numeam ,,profunde'': ,,Când oamenii mă ating, se întâmplă anumite lucruri. Lucruri rele. Lucruri fatale.'', ,,Vorbiți cu mine din când în când. Găsiți-mi un leac pentru aceste lacrimi, aș vrea să respir cu adevărat pentru prima oară în viață.'' Acum, aceste fraze sunt mai mult decât atât. Sunt întregi pasaje către propriile trăiri. Mereu am considerat că o carte e un loc bun pentru evadarea minții. Ei bine, eu am ales să mă pierd mai degrabă printre rândurile acestei opere, decât printre oamenii stingheri. Mă ancorez în acțiune și las în urmă orice altă neliniște.

Deși fiecare părticică din carte e unică, m-am atașat de câteva fraze care m-au sensibilizat: ,,Astăzi, undeva, va fi o pasăre. Va fi albă,iar pe cap va avea dungi aurii precum o coroană. Va zbura.''

Încărcătură emoțională a întrecut orice limite. Ca de fiecare dată, mă las purtată de euforia momentului și îmi întind, grațios, mâinile. Sunt eliberată din toate lanțurile grele ale vieții. Plutesc într-un univers ideal și mă strecor prin fiecare pasaj. Cât de mult preţuiesc această carte! E portalul meu spre libertate.

Astăzi, voi fi o pasăre. Totuși, eu nu voi depinde de cer.

*Mulţumiri doamnei profesoare Doina Rad

Talent şi pasiune

Încercăm să discutăm cu cât mai mulţi elevi talentaţi din şcoală. De ce? În primul rând, pentru că vrem să-i descoperim, să-i arătăm lumii! În al doilea rând, pentru că atunci când ai o pasiune, vezi lumea puţin mai altfel, îi găseşti sensuri şi frumuseţi ascunse, iar noi, ceilalţi, putem învăţa din asta!

Aşa că, vă rugăm, dacă ştiţi copii talentaţi, pasionaţi, anunţaţi-ne! Vă mulţumim!

Interviul săptămânii

Alexia Dezmirean, cls.a V-a D, Andra Topan, cls. a VII-a A

Incepem seria interviurilor cu două fete grozave: Iulia Moldovan şi Bianca Briciu, din clasa a V-a D, ambele pasionate de frumosul din jurul nostru şi talentate la desen :

 

Ce îți place să pictezi, Bianca... și de ce?

Îmi place să pictez peisaje, pentru că natura înseamnă viață.

 

Dar ție, Iulia?

Mie îmi place să pictez portrete, deoarece toți oamenii au trăsături speciale, diferite.

 

Bianca, ce sentimente ai când pictezi?

Admirație, simpatie față de tot ce mă înconjoară și de tot ce este natural. 

Şi tu,Iulia, ce simți atunci când pictezi?

Simt admirație, încântare față de tot ce este frumos. De fiecare dată când văd un om pe stradă și găsesc  o trăsătură specială pe care acesta o are, încep să o schițez, gândindu-mă că fiecare lucru frumos trebuie împărtășit cu ceilalți.

Şi o întrebare la care suntem nerăbdătoare să aflăm răspunsul. Cum aţi picta voi atmosfera școlii...și de ce?

Bianca: Cu siguranță aș picta-o sub forma unui nor mare și foarte colorat, fiindcă norul simbolizează mulțimea elevilor din școală, care sunt uniţi,ca într-o familie. L-aș picta foarte colorat, deoarece în școală se întâmplă o  mulțime de lucruri minunate: se organizează excursii interesante, elevii câștiga multe premii la concursuri, profesorii știu să ne fie aproape...

 

 Iulia:  Aș picta-o sub forma unor copii care se țin de mână și poartă haine viu colorate. Ei se țin de mână pentru că sunt uniți și poartă haine viu colorate pentru că sunt dornici să cunoască lucruri noi, sunt fericiți pentru că profesorii le sunt aproape și le arată calea învățăturii, pentru că se întâmplă atâtea lucruri frumoase : să donăm haine și jucării unei case de copii, să îi primim cu entuziasm pe cei care intră prima dată în această școală... 

Mulţumim petru lecţia de frumuseţe!

De ce este arta "cool" ?

Victor Stoica, cls. a VI-a C

După  părerea  mea,  arta este  unul  dintre  cele  mai  interesante  și  frumoase   lucruri din  lume. Arta  este  cool,  în primul rând deoarece nu există REGULI sau GREȘELI.  Aceste două ,,reguli” a€sunt foarte importante deoarece orice om  are nevoie  de un pic de  relaxare, și cum să te relaxezi mai bine decât știind că nimeni nu îți impune nimic și nu poți să faci greșeli. De exemplu : la școală sunt reguli,  la serviciu sunt reguli, la un test te temi să nu faci greșeli. Dar, în artă,...nu! La artă nu trebuie să te temi de nimic! 

 În al doilea rând, ea este cool deoarece  prin  artă  poți  să  exprimi sentimente și mai ales să  dai  frâu  liber  imaginației. De pildă,  dacă  ești  vesel și nu vrei să te joci, poți să pictezi sau să desenezi ceva. Dacă vrei să construiești ceva, poți mai întâi să desenezi acel lucru. Dacă ai o idee, poți să încerci să o pictezi! Când pictezi, nu ai nicio limită și poți să faci ce vrei!

 In ultimul timp s-a răspândit un fenomen în SUA şi Marea Britanie, dar nu numai: CARTILE DE COLORAT PENTRU ADULŢI! Tot mai mulţi adulţi simt nevoia de relaxare, de evadare din stresul zilnic- şi desenând, concentrându-se pe detalii de contur şi combinaţii de culori, pot realiza acest lucru!

Faţă de cărţile de colorat pentru copii, se observă că cele pentru adulţi sunt mult mai complexe şi mai detaliate , fiind o adevarată provocare să colorezi fără a ieşi din contur. Această imagine este din Secret Garden , una dintre cele mai populare cărţi de colorat:

http://www.nytimes.com/2015/03/30/business/media/grown-ups-get-out-their-crayons.html?_r=1

Mi se pare ceva destul de interesant si inovator. Până la urmă,  oricare om vrea să se simtă ca un copil din nou.

Sper că v-am convins că puteți să desenați sau să pictaţi, chiar dacă “nu aveți talent”! Vă veţi simţi ... cool!                  

Din culisele clasei pregătitoare...(5)

Daria Ciupei, Alexandra Iuoraş, cls. a VII-a C

Am ajuns, în final, la Clasa pregătitoare A! 
Aflaţi sub îndrumarea doamnei învăţătoare Liliana Mariş, elevii ne salută politicos şi apoi, din vorbă în vorbă, reuşim să aflăm că cele mai îndrăgite obiecte din sală sunt albinuţele de pe perete, caietele de lucru si tabla interactivă. Din acest motiv, ei ne spun ca şcoala le este o prietenă.

Doamna învăţătoare Mariş ne dezvăluie modul în care i-a aşteptat pe copii în prima zi de şcoală: ,, Le-am pus pe masă o trusă de supravieţuire. Pansamentul era pentru vindecarea sentimentelor, iar steluţa le amintea cât de buni sunt în ceea ce fac. Le-am mai oferit şi nişte creioane, pentru a le arăta că viaţa e colorată în diverse nuanţe, iar ei trebuie să adauge detaliile frumoase'' .

Efortul zilnic şi implicarea maximă sunt factori absolut necesari pentru a lucra in acest domeniu, ne atenţionează dânsa. Şi nu uită să precizeze:,,E o plăcere să lucrezi cu acest colectiv!'' 
Alexandra ne-a spus că, dacă ar convinge pe cineva sa vină la şcoala ,,Ion Creangă'', sigur i-ar spune despre cât de buni sunt profesorii şi câte lucruri distractive se pot realiza!

                                                                     

                               
                                         

Gânduri de adolescent

Alexandra Iuoraş, cls. a VII-a C

Abisuri

 '' Am o carte albă, cu file grele de noapte...'' 

https://alycemihalcea.wordpress.com/

O scriu cu praf de sentimente și o presar cu emoții tainice. Încerc să o semnez cu concluzii, dar de nenumărate ori sfârșesc capitolele cu micile mele confuzii. Alteori, pătez finalul cu stropi de neîncredere, și uite așa cartea mea devine un întreg roman, în care îmi împletesc sufletul. Devin autorul propriului meu psihic, încercând  să îmi străpung avalanșa de trăiri ce rezonează ciudat în abisul amintirilor imune. Atunci când încerc să o descifrez, pete difuze de neîncredere încep să îmi acapareze gândul. Ca o reacție adversă, mintea devine o cameră a obscurului și toată inocența se transformă în pagini scrise haotic. Se mai aude doar ecoul metalic al peniței, care tresare la fiecare cuvânt așternut, rănit la fiecare zvâcnire, la fiecare tușă mai răstită.

Niciodată nu am știut de ce scriu o carte atât de complexă, știu doar că trebuie să o fac neapărat. Paginile se umplu repede, dar parcă îmi lasă în urmă un gol apăsător în suflet. Parcurg întreg conținutul, dar nu știu unde trebuie să ajung. Întâmpin o groază de obstacole solitare, iar în gândul meu se aude doar ticăitul sonor al unui ceas, care îmi înșiră toată cronologia sufletului. Sunt în permanență într-o luptă cu anii de viață rămăși. Mi-e teamă de necunoscut, de faptul că nu voi reuși să dezleg cascadele învolburate de întrebări neclare, cu iz de mister etern.

 Penița zgârie filele pure ale cărții. Ticăitul devine mai alert și, odată cu el, bătăile inimii. E prima dată când simt că trăiesc cu adevărat. Trebuie să termin cartea, dar observ că ceasornicul și-a risipit clipele. E prea târziu, căci pulberea din sufletul meu își așterne somnul veșnic pe ultima pagină goală ca o dureroasă fereastră deschisă întru marea întrebare...

* Mulţumiri doamnei profesoare Doina Rad

Blog_IT

 Denis Oros, clasa a VI-a C

Vrem să vă ajutăm să fiţi la curent cu tot ce e nou în şcoală, de aceea am realizat o aplicație pentru telefonul dumneavoastră cu android!

În această aplicație veți găsi: Website-ul școlii, Blogul școlii, pagina de Google+ și alte pagini. O puteţi descărca, pe android, de pe link-ul următor:                            apps.appypie.com/media/appfile/997996d4f9e7.apk

                        

Din culisele clasei pregătitoare...(4)

Daria Ciupei, Alexandra Iuoraş, cls. a VII-a C

 Am ajuns la Clasa pregătitoare B, cu elevi nerăbdători şi dornici de cunoaştere. Copiii sunt foarte conştiincioşi şi îndrăgesc şcoala:

,, Avem multe jocuri, jetoane si fişe. Îmi place să lucrez cu ele! '' - ne spune Ştefania 

 ,, La şcoală ne distrăm mereu, sunt multe lucruri interesante ', mărturiseşte  Luca

  Doamna învăţătoare Valentina Dumitrache ne face cunoştinţă cu o buburuză, care a devenit în timp mascota clasei. Copiii sunt încântaţi de aceasta, iar din acest motiv toată sala a fost presărată cu mici buburuze zglobii, care îi învaţă pe copii matematică, română, ştiinţe etc. Alături de ele au fost aşezaţi şi niste fluturaşi multicolori- vine primăvara! Cei mai mulţi elevi sunt încântaţi, ca şi la celelalte clase, de tabla interactivă.

  Doamna învăţătoare îşi exprimă ataşamentul faţă de copii, spunându-ne că este foarte grea meseria de dascăl, tocmai fiindcă trebuie  “să descoperi copilul in totalitate ''. “Trebuie să ai multă răbdare, dăruire şi capacitatea de a înţelege oamenii din jur', ne mărturiseşte dânsa.

Din culisele clasei pregătitoare...(3)

Daria Ciupei, Alexandra Iuoraş, cls. a VII-a C

 Mai aveam multe lucruri de descoperit prin culisele claselor pregătitoare, aşa că am ales ca următorul popas sa fie la Clasa pregătitoare D, cu deosebita doamnă învăţătoare Dorina Rus, care din primele clipe ne-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze. De la primele întrebări, am aflat faptul că doamna învăţătoare îşi iubeşte copiii şi munceşte zilnic cu mult entuziasm pentru ei. Le remarcă mereu zâmbetul la ore şi îi îndeamnă spre performanţă. De asemenea, îndrăgeşte să participe activ la proiecte şi să organizeze diferite activităţi şcolare. 

  Fiind clasa pregatitoare, elevii au intrat in programul şcolar, învăţând în primul rând lucruri necesare legate de comportament. Mai apoi, au participat la activităţi variate de învăţare, îmbinate cu jocuri. Împreună cu doamna învăţătoare, copiii depun un efort foarte mare zi de zi, însă ne mărturisesc că le place la şcoală. Oana ne dezvăluie că este o plăcere să vii la şcoală cu o învăţătoare atât de bună, în timp ce Teodor ne aminteşte cât de amuzante sunt orele realizate de dânsa. Victor şi Cristiana nu uită să menţioneze cât de mult le place sala de clasă, veselă şi prietenoasă, precum şi câteva dintre materii: lectura, matematica şi educaţia  plastică.

 

 
 

1 aprilie sau 32 martie?

  Răspuns corect: 1 Aprilie, Ziua păcălelilor! :-)

 La clasa I D, 1.04.2015 a fost o zi tare veselă. Păcăleli peste păcăleli! D-na invățătoare Profira Rusu i-a așteptat pe copii cu un "covor" din pahare de plastic la intrare. Vă închipuiți mirarea copiilor!.....Apoi, la lecție, data de 32.03.2015 de pe tablă, a fost copiată și în ....unele caiete! Părinții au dat și ei lecția de păcăleală: gustarea "dulce" a devenit... "morcov pe băț",  iar sandviciurile...surprinzătoare!:-)
 Cu zâmbetul pe buze, școala parcă e mai ușoară!