O temă la educație civică?

Da, dar nu doar o tema!! O luare de poziție! Atitudine civică pură! Atitudine care, asumată și multiplicată, ar putea schimba lumea! 

Alexia Dezmirean, clasa a VII-a D:  Discriminarea în rândul copiilor 

Askideas.com

      Poate că unii dintre voi nu ştiţi ce este aceasta, ,, discriminare’’ sau chiar dacă ştiţi nu vă gândiţi că se manifestă şi în rândul copiilor. Discriminarea nu este altceva decât încălcarea dreptului la egalitate, iar acest drept este cel mai des încălcat în şcoli. Multe idei pot duce la aceasta, dar cea mai des întâlnită manifestare este INTOLERANŢA. Nu contează dacă are altă culoare a pielii sau e de altă religie, dacă are un handicap saue ste de altă etnie. Din păcate, foarte mulţi elevi din ziua de azi nu pot accepta elevii diferiţi. Am să vă ofer un exemplu concret, întâlnit în propria mea şcoală, chiar clasă. 

http://interactioninstitute.org

   În clasa noastră este o fetiţă cu o deficienţă mentală, numele ei e nesemnificativ. Ea din păcate, nu are gândirea la fel de dezvoltată ca si noi, dar asta nu înseamnă că nu e şi ea un copil, la fel ca noi toţi.  Din cauza problemelor , profesorii încearcă să o trateze altfel : teste diferenţiate, teme diferite, ajutor suplimentar  pentru a progresa cât mai mult. E o fetiţă deosebită, cu un suflet mare şi care, dacă ar putea, ar ajuta pe toată lumea. Însă, din păcate, colegii nu gândesc acelaşi lucru despre ea.  Tot mai des aud aceleaşi întrebări : ,, De ce ea primeşte teste diferite?’’ ,, De ce temele ei sunt mai uşoare?’’ ,, De ce face parte din clasa noastră?’’ Intrebarea cea din urmă mă deranjează profund şi doresc să le răspund personal, doar printr-o simplă întrebare. V-aţi gândit măcar puţin că şi ea este un copil? Că şi pe ea o doare batjocura şi vorbele grele aruncate la adresa ei? Puneţi-vă măcar un minut în locul ei, e frustrant, nu?  Mereu o socotiţi vinovată pentru orice, chiar şi atunci când nu a făcut nimic. De ce, pentru că e diferită?  Când îi vorbiţi, mai mult o jigniţi, o priviţi cu ură, ca şi cum v-ar fi greşit ceva. De ce oare, îi sunteţi cu ceva superiori? Credeţi că, fiind sănătoşi trupeşte, sunteţi perfecţi?

   Stau cu această colegă în bancă din clasa întâi, la îndrumarea mamei. Nici eu nu am vrut să stau la început cu ea, dar timpul mi-a schimbat viziunea şi mi-am dorit să o ajut. În toti aceşti ani am descoperit copilul din interiorul ei, sufletul blând ce stă închis în ea. E retrasă şi mai tot timpul necăjită. V-aţi gândit că, poate, cuvintele dor mai tare decât o palmă? V-aţi gândit că şi copiii cu probleme trebuie integraţi în societate? Au şi ei dreptul la EGALITATE. Vă rog mult, gânditi-vă de două ori înainte de a lua în râs pe cineva sau de a-l eticheta. Nu cunoaşteţi problemele din spatele imaginii şi nici povestea sa de viaţă.  Copilul mai plinuţ, de care voi râdeţi mai mereu, poate are o problemă de sănătate, iar voi l-aţi etichetat ca fiind ,,mâncăcios’’!

  

    Aud adesea pe holurile şcolii, jigniri gratuite între elevi. ,,Eşti aşa prost! ... sau mai urât,, Bă, esti prost’’. Cine eşti tu, acela care jigneşti şi spui asemenea cuvinte despre un coleg de-al tău? Ai dreptul să vorbeşti aşa? Vă rog, dragi elevi, fiţi buni unii cu alţii! Bucuraţi-vă de viaţă şi învăţaţi să vă toleraţi. În lumea aceasta este loc pentru toată lumea. Jignirile şi violenţa nu sunt metode de a arată cuiva ,,cât de mult ţii la el’’; dacă îţi displace o persoană, evit-o, las-o în pace! Dar sfatul meu prietenesc este acela de a te strădui  să înveţi să îi accepţi pe fiecare, aşa cum sunt ei.  Mă dor foarte tare ignoranţa, răutaţile şi intoleranţa... 

 Nu vreau să fiu profesor, vreau doar să vă deschid ochii închişi ai sufeltului şi ai minţii. Dragilor, nimeni nu e perfect, fiecare avem defectele noastre, chiar daca vrem sau nu să le recunoaştem. Dacă şi altii ne accepta pe noi aşa cum suntem, atunci şi noi ar trebui să îi acceptăm pe ceilalţi....